In urma cu ani de zile aveam multe greutati pe umerii mei. Pe langa toate cate erau, a mai aparut una mai mare ca toate. Nu vorbeam despre ele si, in niciun caz, nu vorbeam despre ele cu mama.
Aveam la acel moment o idee in care credeam cu toata fiinta mea. Credeam ca nu pot sa vorbesc nimic cu mama pentru ca nu m-ar intelege. Credeam, de asemenea, ca am suficiente argumente din tot ceea ce traisem pana atunci, care imi sustineau credinta ca nu pot sa vorbesc cu ea despre ceea ce traiesc eu. In plus, o stiam ca pune la suflet ceea ce era in legatura cu mine si ca amplifica tot pana o doare inima si ca apoi vrea ea sa rezolve tot.
Suficient ca sa nu vreau sa-i spun ce ma doare!
De cate ori vorbeam la telefon in acea perioada, ma intreba daca sunt bine si eu ii spuneam scurt “Da”. Dupa saptamani bune in care s-a repetat aceasta discutie, intr-o zi imi spune:
– Stii, mama, eu te intreb daca esti bine si tu imi spui ca da, dar in sufletul meu eu stiu ca ai ceva care te framanta. Ma uit in fiecare zi la televizor si vad tot felul de nenorociri. La fiecare nenorocire pe care o vad, ma gandesc ca poate asta ti se intampla si tie, ca nu poti sa vorbesti despre ea si ma apuca plansul.
Mi-a dat cateva exemple din ceea ce vedea la emisiunile de la televizor, apoi a continuat:
– Asa ca, mai bine imi spui ce te framanta, ca sa stiu si eu pentru ce sa ma rog.
Mi-au dat lacrimile in fata intelepciunii simple, venite din iubire si i-am spus durerea mea.
A fost una dintre cele mai frumoase lectii despre iubire si despre ajutorul pe care ni-l putem oferi unii altora, ascultandu-ne durerile.
Sarut mana, mama!
Nu ne este usor sa ne deschidem sufletul in fata altor oameni, nu ne este usor sa povestim ceea ce nici noi nu intelegem si nu acceptam ca ni se intampla in viata aceasta, nu ne este usor sa aducem la lumina cele mai intunecate si mai neplacute ganduri ale noastre, dar nici nu ne ajuta sa le adunam si sa le caram la nesfarsit neintelese.
De la acea discutie cu mama am invatat sa-mi aduc aminte des: “Zoia, te doare ceva, vorbeste cu cineva care te intelege si se poate ruga pentru tine. Zoia, vrei sa afli raspunsul la o intrebare si ceri calauzire Divina, fii atenta si asculta-i si pe oamenii de langa tine, ca de cele mai multe ori raspunsul vine prin ei. Zoia, vrei sa-ti fie mai clara o situatie in care esti, vorbeste despre ea.”
Suflet drag, oricat de puternic te crezi, oricat de mult ai avea grija sa nu impovarezi pe altii de langa tine, cand simti ca e prea grea povara, cere ajutor, cere calauzire si fii atent de unde vine raspunsul pentru tine.
Te imbratisez cu iubire si respect,
Zoia