– M-am hotarat, vreau sa fiu bun. Spune-mi, cum pot sa fiu bun si puternic in acelasi timp?
– FII bun!
– Da, asta vreau, dar de cate ori sunt bun, imi spune cineva “Nu mai fii atat de bun ca o sa cazi de prost. Nu vezi ca astia te iau de prost? “. Cum sa fac sa nu mai fiu luat de prost, ci sa fiu puternic?
Uite, cunosc o persoana care este cea mai buna persoana pe care am cunoscut-o si de cate ori sunt langa ea, simt toata bunatatea si e ca si cum m-ar lua in brate orice ar spune si orice ar face. Asa imi incalzeste inima de cate ori sunt in preajma ei…si… in acelasi timp, este extraordinar de puternica. Orice spune este ascultata. Ceilalti o urmeaza in tot ceea ce vrea sa faca, nimeni nu comenteaza si nimeni nu-i spune ca nu are dreptate.
Vreau sa fiu ca aceasta persoana.
– FII bun ca tine, nu ca alta persoana.
Bunatatea este o stare de A FI, nu este o insiruire de reguli pe care sa le respecti si sa fii exact ca alta persoana.
Poti sa afli in ce crede acea persoana de este buna si bunatatea ii da putere. Crezi si tu in ceea ce crede ea?
Poti s-o intrebi cati ani i-a luat ca sa ajunga acolo. Vrei si tu sa faci un efort de ani de zile ca si ea?
Poti s-o rogi sa-ti povesteasca toate experientele prin care a trecut. Vrei si tu sa treci prin exact aceleasi experiente?
Poti s-o intrebi ce a invatat din fiecare experienta. Vei avea si tu oare exact aceleasi constientizari ca ea?
Bunatatea nu este ca o vopsea de par – o aplici si gata, esti roscat, esti brunet, esti blond… esti bun.
Bunatatea nu este o reteta de zece ingrediente pe care poti sa le iei de la farmacie sau de la plafar si gata chimia ta interioara s-a schimbat si …esti bun.
Bunatatea este o stare a intregii tale fiinte – credinta ta despre bunatate este adevarul care iti conduce fiecare gand, fiecare vorba, fiecare emotie. Ochii tai sunt obisnuiti sa vada cu bunatate, gura ta este obisnuita sa vorbeasca cu bunatate, inima ta bate in ritmul bunatatii, urechile tale surprind bunatatea din Univers, vocea ta canta bunatatea, cuvintele tale rimeaza cu bunatatea, bratele tale imbratiseaza cu bunatate, picioarele tale multumesc fiecarei pietre calcate si fiecarui om care a construit drumurile.
Doar fii bun tu cu tine, experimenteaza bunatatea si intelege-o in tine. Tu esti tu si, bunatatea ta este bunatatea ta. Altfel o sa te compari mereu cu acea persoana: “Oare am ajuns la jumatate din bunatatea ei? Oare am ajuns la 78 la suta? Oare sunt la fel de bun ca ea?
Bunatatea se traieste, nu poti sa faci copy-paste de la altul. Traieste-ti bunatatea ce te inunda din interiorul tau. Accepta-ti bunatatea ta! Iubeste-ti bunatatea pana vei putea spune cu incredere uitandu-te la tine “SUNT BUN!”. Si asta sa nu insemne nimic. Nici nu te deranjeaza ca esti bun, nici nu te extaziaza. Doar constati cu incredere: “SUNT bun.”
Doar FII bun si renunta la a vrea sa fii bun.
Cu bunatate,
Zoia