Intr-o dimineata, doi prieteni se apropiau in tacere de o piata mica de cartier. De la o distanta de cativa metri, amandoi au vazut un batran cautand intr-un sac lasat langa un cos de gunoi.
Unul dintre prieteni gandea: “ Batranul asta, saracul, cauta ceva de mancare. In sacul ala sunt doar foi de varza. Aha… de la taraba asta cu varza proaspat curatata probabil ca sunt foile din sac. Chiar arata bine taraba omului cu varza frumoas aranjata, dar se pare ca batranul nu are bani sa cumpere o varza. Oare gaseste ceva, vreodata, cautand asa prin saci si cosuri de gunoi?”
In timpul asta, celalalt prieten se duce direct la taraba, pune mana pe o varza, o rasuceste scurt ca un cunoscator, o duce vanzatorului s-o cantareasca. O ia fara sa spuna nimic si pleaca.
Vanzatorul priveste nedumerit si-l intreaba pe prietenul lui: “Ce face cu varza?”
“Nu stiu inca, dar sigur o sa aflam curand.”
Si asa a si fost. Cand s-a intors fara varza, vanzatorul era si mai nedumerit si l-a intrebat direct: “Ce ati facut cu varza?”
“Cat costa?” a intrebat el, cautandu-se prin buzunar. “Cat va dau pentru varza?”
“Douazeci de bani, dar ce ati facut cu varza?”
“Era un batran care cauta o varza… l-am ajutat s-o gaseasca.”
De multe ori ne cuprinde sentimentul de mila si neputinta pentru toti aceia aflati in suferinta. Mai mult, preluam suferinta lor ca fiind a noastra si ajungem sa ne plangem de toate suferintele lumii ca si cum ar fi ale noastre proprii. Ajungem astfel la concluzia ca viata e grea, ca lumea e rea, ca nimeni nu face nimic ca sa traim mai bine.
Concluzia nu este decat un gand. Gandul tine intotdeauna de trecut. Trairea deplina a momentului si actiunea tin de prezent.
In viata noastra sunt situatii banale ca in povestea prietenilor cu batranul care voia varza sau situatii mai complicate, dar mereu e la fel: actiunea e mai buna decat analiza, judecata, comentariile, vaicareala. Intotdeauna actiunea ne tine in prezent.
Primul mare castig personal e ca, trecand la actiune, scapam de o multime de ganduri care ne ocupa spatiul si timpul.
Al doilea castig este pentru cei de langa noi. Puterea exemplului personal inspira mai mult decat o mie de cuvinte, lamentari sau predici destepte.
Pentru fiecare dintre noi, actiunea inseamna ca incepem sa traim acum exact asa cum ne dorim.
De multe ori ne gandim mult la ce presupune o noua experienta, o noua actiune si ne coplesesc emotiile inainte sa facem primul pas.
Cea mai mare provocare pentru noi toti este sa renuntam la gandurile de teama si sa trecem la actiune.
Vestea buna e ca atunci cand renuntam la teama si pasim cu incredere, descoperim ca avem curaj.
Renunta la gandurile de teama de buna voie, nu astepta sa te impinga viata s-o faci de nevoie!
Da-ti voie sa actionezi cu incredere si curiozitate, ca sa descoperi ca ai curaj.
Cu incredere,
Zoia